Statistiques
Blogspot            ancien site - cliquer ici / old website - click here            Poetrypoem

QUATRE POEMES D'ATHANSE VANTCHEV DE THRACY EN ROUMAIN (roumain)

PDF
Imprimer
Envoyer

Athanase Vantchev de Thracy

(Franţa)

 

Poetul şi translatorul Athanase Vantchev de Thracy, născut în Bulgaria, la Haskovo, în 1940, actualmente cetăţean francez, a studiat poezia europeană într-un periplu de 17 ani prin universităţile continentului nostru, apoi a călătorit în Tunisia, Rusia, Iordania, Irak, Egipt, Maroc, Libia, Turcia, Arabia Saudită, Mauritania, studiind, publicând articole, eseuri, studii, primind o serie de premii ş.a. A scris poezie şi în vers clasic (abordând o gamă prozodică diversă – epopeea, oda, sonetul, imnul, motetul, epigrama, elegia, rondelul, pastorala, satira, epoda ş.a.) şi în vers liber. A publicat, printre altele, o serie de monografii şi o teză de doctorat pe tema La symbolique de la lumière dans la poésie de Paul Verlaine.


Vis

(όνειρος)

”...şi noi cătăm să înţelegem frumseţea ce e”

         Charles Olson

 

Cum cerul de lună a fost acoperit

ce rece-i noaptea asta

sub nalţii palmieri.

Nisipul şi-a deschis inima

Şi tot pământul

e un limpede cânt!

 

Vino, iubirea mea,

cu mine cântă

lasă-mi cântul să se-aşeze

pe pielea ta

ca un vin bun

ce picură

unde i-e voia.

 
Lasă acest poem o briză să fie

sărutând

râul

din venele tale,

O, iubirea mea,

al meu diamant,

tăcut, neîncercat.

 

Charles Olson (1910 – 1970) : poet modernist american; scria ceea ce numea un vers „proiectiv”/ deschis, care, în opinia sa, dăruia cititorului energia trecutului. Din operele lui:  The Maximus Poems (1960, 1968), Casual Mythology (1969), Poetry and Truth (1971) ş.a.

 

Muzica amintirii

 

„Sunt Raftery, poetul,

de dragoste şi de speranţă plin”.

    Anthony Raftery


Ecoul paşilor tăi mărunţi pe bătrânele scări de lemn

e cum cântecul micuţelor picături de ploaie

bătând în frunzele-nsetate

într-o zi de iunie.

 

Da, bat în acelaşi ritm

ca infinitul, fremătătorul, generosul

univers din afară!

 

Deschid uşa, strâns te strâng la piept

şi, dintr-o dată, faţa ta strălucitoare

devine abur fugar

în căldura degetelor mele!

 

Îmi simt sufletul urcând piscul buzelor mele

gata să sărute muzica respiraţiei tale de pasăre

lumina clară a ochilor tăi

atât de binecuvântaţi!

 

Cerul de amiază grăbeşte

strălucind în ferestre bucuros

zâmbind pogoară spre noi,
parfumat cu colb de rouă

să binecuvânteze-a noastră dragoste!

 

Memoria rerum

 

„Uşa au lăsat deschisă în noapte
şi nici un suflet nu-i în ăst oraş…„

                              

      Yorgos Themelis (1900-1976)

În blazatul martiriu al vieţii tale, în liniştitele lui crize de fiece zi,

câţiva antici picuri de sânge uitaţi sunt de sărutările soarelui!

În care an, în ce anotimp, în ce grădină fost-a, o, amintire?

Chiar nu mai ştii, sau refuzi să o rechemi?

 

Mâni de mătase, buze arzânde, zâmbete senine,

feţe cizelate de mângâierea celei mai pure lumini, în ce ţară

acum muri-vei sub căzătoarele frunze ale uitucei toamne?


Amintire, păstrează, te rog, bătaia inimii mele,

opreşte, dacă încă mai poţi,

colapsul solemn al onestelor vorbe

în ameţitorul abis al crepuscularului poem!

 
E totul terminat ’nainte de-a începe,

a fost spus totul, ’nainte de-a fi spus,

şi nemişcat e totul, ca şi tristeţea, în tremurătorul suflet-în aşteptare?

 


Frumuseţe hrănitoare


„În numele spiritelor celor morţi,

zeii onorează durerea mea.”

         Quintilian

 

Ai văzut abisul!

Ce altceva mai e acolo pentru tine, acum, suflete-al meu,

Decât să fii tăcut?

 

O veritabilă operă de artă

Pluteşte la fel de graţioasă ca asta!

 

Fost-ai oferit în dar hrănitoarei frumuseţi 

a cerului, pământului, aerului!

casa ta a devenit Cuvântul,

viaţa ta sunt cuvintele,

preschimbate în arzătoare sentinţe

ale nopţilor pline de durere!


Suflete al meu, acum aparţii măreţei poezii

purtată de respiraţia zeilor

în simbol şi număr,

imagine şi aparenţă

ce vin dinspre izvorul tuturor lucrurilor!


ştii că nimic nu moare,

tu, fiică a princiarei mistici!

 
O, suflet a meu,

Totul e frumuseţe-n ochii celui pur!

 

Traduit en roumain par Marius Chelaru